Cand am citit cu o seara in urma scrisoarea deschisa (vezi postul anterior) a unui medic satul sa tot stranga din dinti, satul sa isi dea si sufletul la munca pentru a fi blamat apoi de presa, un medic “de seama” de la noi (nu, nu stiu cine este, dar un chirurg in domeniul cardio-toracic dintr-un spital “bogat” din Romania nu poate fi decat unul cunoscut, stimat si care are totusi acces la tehnologie, resurse, medicamente) am realizat cat de nedrept este ceea ce se intampla. Vin niste jurnalisti fara scrupule, fara mare educatie (ma refer strict la aceia care fac asemenea magarii, nu la intreaga tagma, mi se pare o prostie incredibila sa judeci oamenii dupa stereotipii, dupa meseria pe care o au, etc.) dar cu mult tupeu si incep sa dea in medici in stanga si in dreapta. De ce? Pai asa facem reforma. Nu, idiotilor, asa ii facem pe cei care au un dram de talent, indemanare, experienta, sa se care naibii mai repede de aici!

Intai si intai vreau sa ii “pomenesc” pe cei de la Realitatea TV. Un post TV “vizionar” in momentul aparitiei, dar din ce in ce mai murdar si politizat pe masura ce a trecut timpul. Initial am zis ca faptul ca se tot legau de medici este un bun semnal de alarma. Poate vedem si noi dom’le ce se intampla in sistemul sanitar din Romania. Poate se autosesizeaza alde Casa de Asigurari de Sanatate sau dom’ ministru si rezolvam so noi ceva. Poate observam ca medicii sunt prost platiti si de-aia se ajunge la situatia plic-servicii medicale. Poate poate. Ei as! Tot ce observam, sesizam este cum, vai Doamne, medicii romani nu-si fac meseria. Vai, vai, incapabilii, egoistii, lacomii de ei care nu se uita la tine decat daca le pui bani in buzunar. Ajung sa vad la televizor aberatii gen “o femeie a murit in nu stiu care spital iar familia acuza medicii ca n-au facut operatia la picior cum trebuie ceea ce a dus la o infectie si d’aia a murit. La autopsie s-a descoperit ca femeia a murit de la insuficienta renala si hepatica provocate pare-se de pastile de slabit. Dar mai facem o autopsie sa fim siguri ca nu-i putem acuza pe medici de niciun fel”.Fir’ar ei de medici! Scuzati limbajul prea putin “jurnalistic”. Cu alte cuvinte, tot ce incercam sa facem este sa acuzam cadrele medicale. Ce daca un om avea cancer de plaman in stadiu terminal? Nenorocitii aia de doctori n-au fost in stare sa-l salveze. N-au fost in stare sa scoata din el ce au facut 50 de ani de tutun si un cancer agresiv si sa-l faca voios si sprinten ca la 20 de ani. Oamenii mai si mor. Atat in spitale cat si acasa. De ce in spitale se considera din oficiu ca n-ar trebui sa se intample asta este peste puterea mea de intelegere. De unde pana unde este spitalul un loc magic unde ne facem toti bine? Cu toata aparatura moderna, cu toti specialistii, sunt boli cu care medicina inca n-a terminat de luptat. Uitati-va la Patrick Swayze, la Audrey Hepburn, la fiul lui John Travolta. Credeti ca ei n-au avut parte de cele mai bune ingrijiri medicale? Credeti ca n-au primit medicamente de sute de mii de dolari? Credeti ca n-au avut zeci de asistente care sa ii ingrijeasca? Uneori, bolile sunt mai puternice decat noi. Oricat de dureros suna asta, e adevarat. Mor oameni tineri, copii nevinovati, dar asta e legea firii, mult mai presus de medici. Medicii nu sunt zei, nu sunt atotputernici. Niciun medicament pe lumea asta nu poate intoarce timpul cu zeci de ani de batjocura a propriului organism. Si nici nu poate “anihila” o boala necrutatoare (oricare ar fi ea), despre care nu se stiu inca destule. 

Pentru cei care se uita la Grey’s Anatomy, House MD, ER, Private Practice…nu, nu sunt acestea referinte pentru sistemul sanitar american, nici pe departe. Dar vedem ca si acolo se mai moare. Ca si acolo medicii sunt depasiti uneori de situatie. Ca si acolo se greseste. Insa macar acolo, daca te faci medic, nu ai grija zilei de maine. Si nu pentru plicurile pacientilor muncesti. Muncesti pentru ca statul, sistemul te respecta si nu-ti faci probleme pentru plata chiriei sau scoala copilului. Ne-am obisnuit prea mult cu gratuitate. Totul sa “ni se dea”, “sa ni se faca”. Statul, divinitatea, oricine, “sa faca”. Asteptam solutii venite din cer si pastile minune care sa ne rezolve in 3 zile. Uitam multe cand vine vorba despre propria persoana. Uitam ca un medic rezident are un salariu de nimic, ca poate cel care ne vede in acest moment a petrecut ore intregi in garda ca sa aiba cu ce sa isi intretina familia (asta daca garda a fost platita, desigur), ca sunt bolnavi care chiar au urgente (recent Salvarile s-au confruntat cu o noua problema: pacienti gripati, raciti, cu un pic de febra sau cu indigestii sunau la urgenta pentru a primi “vizite la domiciliu” pentru ca din cauza vremii urate nu mai catadicseau sa se deplaseza la medicul de familie. Concluzia? Salvarile supra-solicitate si medicii de familie acuzati ca nu se ocupa de problemele minore ale pacientilor lor. Pacientii? In niciun caz vinovati!). Vreti sa va spun ce a patit un medic de familie intr-o zi? A fost sunat de un tanar absolvent de facultate care dadea admitere la master si rugata sa vina si el pana la el acasa sa-i aduca adeverinta medicala cum ca ar fi apt de admitere. Nu, nu era bolnav, nu avea alta urgenta. Ca el nu prea are timp sa vina la cabinet. Ma intreb ce mai asteptam de la medici? Sa vina seara sa ne spuna noapte buna? Sa stea cu noi sa ne supravegheze alimentatia? Sa ne pazeasca sa nu ne apucam de fumat sau de droguri? Astept idei, sunt sigura ca multi nu duc lipsa. 

In urma cu vreo 6 luni, mai exact pe 15 iulie 2008, un medic a fost ucis de fratele unei paciente caruia nu putuse sa ii dea reteta pentru ca se schimbasera listele de medicamente compensate. Ce concluzie a tras presa din acest fapt? Haideti sa vedem de ce l-a omorat pacientul pe medic, mai exact, ce a facut medicul asa de rau de l-a determinat pe ala sa-i taie jugulara. Cu ce a fost medicul de vina (pentru ca, nu-i asa, trebuie sa fi fost de vina cu ceva) de bietul pacient a ajuns sa-l omoare. A existat si o emisiune pe tema asta, la Realitatea, of course, cu efervescenta Andreea Cretulescu si magistral de incompetenta Mihaela Radulescu. Daca nu ma insel, au mai fost si altii, dar nu prea au avut ce si cum sa spuna. Doamnele sus mentionate au acaparat discutia, moderatoarea – cu creierul cat al gainii in coma – si invitata – cu opinii puternice si nesustinute de absolut nicio baza – s-au intrecut in a besteli sitemul sanitar romanesc. Vociferau, isi dadeau cu parerea, aratau adevarata latura a sanatatii in Romania, in timp ce rudele in doliu ale bietului medic isi vedeau sotul/tatal/fiul inmormantat “prea devreme”. Sa vedem si cu ce gresise el. Nu eliberase o reteta pentru o pacienta cu tulburari nervoase pe care fratele ei venise sa o ridice. De ce? Pentru ca onor ministerul schimbase listele de medicamente compensate, iar listele noi intrau in vigoare abia in ziua urmatoare. Asa ca fratele pacientei a fost rugat sa revina a doua zi. A fost, se pare, prea mult pentru el si acesta a decis sa-si faca dreptate taindu-i gatul omului care ii ingrijise familia ani de zile. Iar presa, ah, marita presa, cauta motive si circumstante atenuante. Normal. 

De ce nu se cauta circumstante atenuante si pentru medicii huliti si pusi la zid la Slatina sau la Satu Mare. “Au omorat un om”, asa se spune. Asa si? Gorbunov a omorat 2 si acum umbla liber pentru ca are glaucom, saracul. Nu ma intelegeti gresit, nu apar niciun medic care nu si-a facut o farama de timp sa vada si sa diagnosticheze un pacient. Nu apar un sistem birocratic imbecil in care stai pe culoarele spitalelor cu orele si uneori ajunge sa fie prea tarziu. Spun doar ca, asa cum criminali cu sange rece se pot plimba in voie pe motiv de glaucom, asa si medicii in cauza ar trebui lasati sa-si spuna punctul de vedere inainte de a fi pusi la zid.

Doctorii romani au ajuns sa lucreze cu pistolul la tampla. Au ajuns sa se intrebe daca nu cumva pacientul, desi aparent multumit, nu se va duce apoi la cine stie ce post tv sa se planga ca nu a fost tratat corespunzator. Oamenii sunt incurajati sa spuna, vai, prin ce au trecut prin spitalele romanesti. Ce chinuiti au fost si ce de bani au trebuit sa dea. S-au gandit ei oare, ca aveau optiunea unui sistem privat? Ca daca tot trebuiau sa dea bani, puteau sa dea bani la o clinica particulara unde nu e nevoie de niciun fel de stimulente pentru ca cei de acolo au cu ce sa-si plateasca intretinerea. Desigur, acolo e mai scump. Si asigurarea aia medicala nenorocita de 7% sau cat naiba mai e ar trebui sa le asigure servicii medicale la standarde occidentale. Multi nici nu o platesc ei de fapt. Copiii, anumiti pensionari, veteranii, studentii, femeile casnice/gravide/lauze, pensionarii de boala, somerii etc. (vezi aici ,articolul 213, alin 1) nu prea constribuie la bugetul CNAS. Practic, ramanem cam cu jumatate din populatie sa plateasca intr-adevar asigurari. E adevarat ca nu prea avem idee unde se duc si banii astia dar asta iar nu este vina medicilor. De servicii medicale toata lumea se bucura. Si trebuie sa le spun celor care se tot plang ca daca nu au “marcat banul”, pacientul, ruda de-a lor sau prieten, a murit din cauza proastei ingrijiri medicale: sa ne intelegem: Un medic a depus un juramant. Nu stiu cata valoare mai are in zilele noastre, dar este totusi un juramant. Si cei care s-au facut medici in Romania nu s-au facut pentru bani. Pentru ca se stie prea bine cum merg lucrurile. Asa ca-mi vine greu sa cred ca un om care a facut 6 ani de facultate plus multi altii de rezidentiat sau mai stiu eu ce este in stare sa ucida un om pentru ca nu a primit suma corespunzatoare. Poate o asistenta are de ales pe care pacient il ingrijeste mai cu spor. Dar chiar credeti ca este posibil ca un medic sa opereze mai bine sau mai prost in functie de ce a gasit in plic?! 

Realizez ca scriu de o ora si jumatate cel putin si nu mai reusesc sa ma opresc. Toata viata am auzit cand venea vorba de medici ori injurii legate de cat de prost au fost tratati ori replici de genul “stim noi cati bani castiga doctorii extra deci stim noi ca au bani”. In primul rand nu sufar persoanele care au ca hobby “facutul socotelii” altora. Dar asta e o alta discutie. Dar as vrea sa inchei dandu-va cateva exemple de mita primita de medici cunoscuti mie de-a lungul timpului. Mita vazuta (deci nu inventata) de mine, uneori live la cabinet, alteori acasa: un drops invelit in hartie de ziar, un sutien din macrame uzat, gaini (dead or alive), oua, benzina (asta mai demult), 2 lei noi, garoafe, ciocolata, cafea de absolut toate felurile (inclusiv nechezol in vremuri mai grele), pesti de sticla (stiti voi de care), sapun, bibelouri, vin, tuica, portocale, mere, vinete, castraveti, struguri, alte vegetale, si as putea continua la nesfarsit. Si poate acum va ganditi ca asa se fac marile averi. Nu ii condamn pe pacientii care s-au prezentat cu “plocoane”, ei doar au vrut sa faca un gest frumos. Si au adus ce si-au permis. Si e normal, dat fiind ca majoritatea sunt pensionari, grav bolnavi, care isi numara banii pentru medicamente si apoi vad daca le mai ramane si lor ceva. Dar sumele exorbitante vehiculate in presa nu-si au rostul. Prea putini sunt cei care le primesc. Prea putini cei care tin cont de asta in momentul in care isi fac meseria. Dar ei sunt aratati cu degetul si vina aruncata asupra intregii bresle. Dupa mine, e acelasi lucru cu a spune ca “blondele sunt proaste”, “femeile conduc prost”, “barbatii gandesc cu…”, “evreii conduc lumea” etc. Sterotipii create de imbecili pentru alti imbecili. Axiome create din nimic pentru cei care n-au ce face si le cred. E trist ca o meserie atat de frumoasa, de dedicata facerii de bine ajunge sa fie terfelita in noroi de neaveniti. E trist ca pacientii intra pe usa spitalului/cabinetului medical pregatiti sa fie tratati prost si sa se ia la cearta sau sa submineze orice parere ar avea medicul. Doar ei stiu mai bine. Ca doar la medicina si politica se pricepe toata lumea. 

Ma opresc, ma opresc. Am scris prea mult si in general postarile lungi nu prea sunt agreate. Dar mai am multe de scris. Si poate pana data viitoare se va schimba ceva, cine stie. Dar eu nu prea mai trag sperante. In schimb ma gandesc la cei care au ales drumul medicinei si le doresc sa apara o minune. Daca nu, sa nu o mai astepte. Sunt atatia altii care stiu sa aprecieze coatele roase atatia ani pe bancile facultatii. Mergeti si gasiti-i! 

Va salut si va doresc multa sanatate!     

Leave a Reply

Name (required)

Email Address(required)

Website

Comments